O societate fără Iubire

01.06.2022

O societate fără iubire și morală, fără dreptate, echitate, ruptă de Dumnezeu, este o societate moartă.

Creștinismul, de pildă, a inspirat o întreagă cultură, nenumărate opere de artă și de literatură, moravuri și programe filozofice, sociale, metode și practici de educație, am putea spune ireproșabile. Spiritualitatea creștină este prin excelență un component esențial în căutarea unei etici sociale comune: ea este stâlpul civilizației europene și nu numai.

Cu toate acestea, problemele actuale pastorale și misionare care stau în fața Bisericii Ortodoxe, drept exemplu, sunt din ce în ce mai multe și complexe. Naivitatea cu care s-a manifestat biserica de-a lungul istoriei, respectiv în perioada pandemiei cu Sarscov-2, aproape că i-a adus sfârșitul, și enoriașilor ei deopotrivă.

Pentru a fi credibilă, Biserica trebuie să ia distanța necesară atunci când se impune, să fie diplomată, bineînțeles, dar totuși fermă, să fie categorică în pozițiile ei și să nu caute care-de-cumva să se acomodeze unor interpretări moderne neortodoxe, 《acordând încredere unui sistem politic impostor》, așa după cum ne învăța și părintele profesor Ion Bria în lucrarea "Spiritualitatea pentru timpul nostru", Geneva, 1990.

Preocupată să evite separarea pastorală de popor, autoritatea bisericească nu a examinat în mod intransigent relațiile ei cu puterea politică și nu s-a pronunțat suficient de clar, încă, în problemele de natură socială, umană, delicate, dificile, care se ivesc asemenea unui șarpe în fața noastră, subliniază acesta în capitolul 3, "Pământesc și Ceresc în viața Bisericii", p.12.

La ora actuală, mai exact la data de 27 Iunie 2021, ceasul 18:28, Europa este supusă din nou unui val puternic de antagonisme, de ură, de vociferări luciferiene, de idei neo-marxiste îmbrăcate sub forma "binelui", al frumosului și fraternității, după cum vedem cu toții, întocmai cum avertiza și părintele mitropolit Irineu Mihălescu în opera sa "Francmasoneria. Teologia Luptătoare", București, 1941, pe care vă recomand, cu drag, să o citiți.

Una dintre cele mai discutate situații pe frontul românesc acum este aceea a educației sexuale în școli. Și da, părerea mea este că educația așa-numit sexuală este benefică pentru societate atâta timp cât ea e făcută pe un suport moral, spiritual. Avortul nu este o opțiune, avortul este o crimă! Și într-adevăr oamenii ar trebui să se oprească din a mai fi ucigași și sinucigași.

Însă, după cum afirmă și purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu "Temerea care se ascunde în spatele introducerii unei asemenea materii este următoarea: ea poate deveni vehiculul perfect al unei educații de tip homosexual, de tip transsexual, de tip transgender. Pentru că există deja presiuni indiscutabile pe care le fac anumite ONG-uri la Ministerul Educației pentru introducerea unei materii numite educație sexuală, nu educație pentru sănătatea adolescentului. Aceasta e o problemă pentru biserică, pentru că biserica pledează pentru firesc și normal. Biserica pledează pentru valorile familiei, ci nu pentru experimente de natură sexuală!" Aș mai adăuga că biserica a venit mereu în sprijinul societății în asemenea situații prin asociații precum ProVita și altele de genul acesteia.

Oamenii nu avortează, de cele mai multe ori, din pricina unui necaz, să spunem fie produsul unui viol, al unei agresiuni sexuale, ori chiar a unei agresiuni fizice sau emoționale, de exemplu atunci când iubitul/ soțul fie mama acestuia ș.a.m.d. obligă domnișoara/doamna la astfel de acte grave, ci din păcate avortul este adesea produsul indiferenței, al egoismului, al comodității. Iar mulți dintre dumneavoastră, cei din generațiile mai vechi, cunoașteți mult prea bine acest fapt.

Este mai la îndemână, mai ușor, să ucizi, decât să porți grija propriei tale nebunii/prostii, a lipsei tale de discernământ. Cam așa gândesc aceștia în acele momente date (și bărbații și femeile). Majoritatea copiilor, adolescenților, tinerilor, fie ei din mediul urban sau rural știu și ei deja toate acestea. Unii nasc dintr-un compromis, alții ucid fără nicio urmă de remușcare în mod cumplit de trist. Primează individualismul, ci nu moralismul!

De aceea avem nevoie de Dumnezeu, de aceea avem nevoie de iubire, avem nevoie de biserică, avem nevoie de o întoarcere la moralitate! Altfel, asistăm pasivi, ca o masă amorfă, la distrugerea civilizației noastre așa cum o știm noi astăzi. Poate cândva se va naște o nouă civilizație. Poate ei vor învăța din greșelile noastre și ale predecesorilor noștri sau poate nu. Vom vedea ce spune istoria, ce va spune trecutul, prezentul, și viitorul. Și mai presus de toate, ce va spune Dumnezeu?!

Până atunci gândiți-vă bine, citiți mai mult, din mai multe surse, meditați. Educația sexuală nu este despre noi, nu este pentru educarea poporului, nici măcar pentru valul transgende; aceștia, cei din urmă, fiind considerați doar o unealtă în mințile diabolice. Toate lucrurile acestea vin nu să ajute, nu să unifice, nu să edifice, ci să divizeze și mai mult țara aceasta, Europa, să spulbere omenia din om, să distrugă specia noastră umană.

 
OBS: În acest text, ca în oricare altul de pe acest site de altfel, se analizează fenomene, evenimente, ci nu se face atac la persoană.