În esență, prostia nu poate fi înțeleasă ca o simplă carență de ordin cognitiv, ci trebuie văzută drept refuzul de a locui iubirea. Întocmai cum observă Nietzsche, într-un fragment care pare scris pentru a apăra ceea ce filosoful, în alte pagini, ironizează necruțător: „întotdeauna e un pic de nebunie în iubire; și-ntotdeauna e un drum de rațiune-n...
Any meditation on the role of the intellect in society is confronted, in an aporetic order (ᾰ̓πορῐ́ᾱ), with a constitutive and, therefore, irreducible paradox: it is precisely where the intellect attains verticality (in the work created, in demonstrated epistemic autonomy) that it becomes the target of systematic plunder and, ultimately, of a...
Orice meditație asupra rolului intelectului în societate se confruntă, într-un ordin aporetic (ᾰ̓πορῐ́ᾱ), cu un paradox constitutiv și, prin aceasta, ireductibil: tocmai acolo unde intelectul atinge verticalitatea (în opera creată, în autonomia epistemică demonstrată), el devine ținta unei prădări sistematice și, în cele din urmă, a unui proiect de...
In the contemporary intellectual sphere, public discourse frequently suffers from a recurring and deleterious epistemic bias: the transmutation of defined technical terms from academic research into either vaguely pejorative labels or casually instrumentalized rhetorical props. In the absence of epistemological literacy, constructs such as ...
În contextul epocii postmoderne, în care paradigma pozitivistă tradițională este contestată și relativismul moral își afirmă hegemonia, se impune o reevaluare a structurilor epistemologice și axiologice ale societății. Astfel, complexitatea vremurilor actuale, caracterizată de o multitudine de forme de „poluare conceptuală“ și de o criză identitară...
În gândirea filozofică contemporană, conceptul de mores se dovedește a fi un pivot pentru analiza disfuncționalităților interpersonale ce bântuie societatea modernă. Această terminologie, ce își are rădăcinile în gândirea etică de la Aristotel la Kant și, mai recent, la Alasdair MacIntyre, acoperă un spectru larg de dispoziții comportamentale și...
Cartea „Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți“, de Roger Scruton se prezintă ca un apel dinamic pentru apărarea înțelegerii tradițiilor și valorilor culturale în societatea contemporană, marcată de o criză de identitate și de fragmentare. Prin deconstrucția modernismului și a impactului său asupra înțelegerii culturii înalte și a ...
Celebrarea limbii proprii atestă conștientizarea și asumarea unui adevăr pe care nu trebuie să-l uităm vreodată: limba exprimă identitatea noastră. Dacă o pierdem, noi înșine suntem pierduți. Suntem datori să luptăm pentru integritatea, identitatea fonetică, lexicală, semantică și stilistică a limbii noastre, să apărăm profilul și frumusețea ei, în...
O emblemă a conservatorismului intelectual, rafinat, inconfundabilul Sir Roger Scruton (1944-2020), filozof britanic, cunoscut pentru scrierile sale despre estetică, metafizică, etică și politică, critic al materialismului și al secularismului și un susținător al tradițiilor culturale și religioase, rămâne unul dintre autorii contemporani...