The Gift of Perseverance

10.01.2020

Sursa răului se află de fapt într-o cutremurătoare lipsă a iubirii. Atunci când omul blochează iubirea, el blochează însăși cursul lin al vieții și, astfel, se adâncește cu al său patos în păcat, cum ar spune unii, sau într-o prăpastie necruțătoare a singurătății.


Aici, de pe treapta aceasta, omul nu se mai poate bucura de un real discernămînt fiindcă, odată cu îngroparea iubirii din el a apus și un spațiu al tenebrelor peste mintea sa. Altfel spus: judecata i-a fost întunecată. Să luăm câteva exemple, destul de actual întâlnite în societatea noastră, pentru a valida teoria:


O studentă alege să facă videochat aparent pentru a-și continua studiile, cu bine, nicidecum pentru stilul de viață luxos inclus; o altă persoană alege să își cumpere diploma de licență, prin modalități numai de ea știute, ca să mai salveze timp; iar o altă fată preferă să renunțe la visul acesta al ei, din pricina situaţiei familiale complicate.


Unii, ar putea spune: "No... și tu acum, mă! Din moment ce primele două persoane au obținut acele diplome, ce mai contează cum le-au obţinut?! Important e că există, că le pot flutura în fața oamenilor mândre; corect?! Pe când individa din ultimul caz, individa aia, ce se alege de capul ei?! Nimic, frate. Da chiar nimic. Nu va avea niciun statut într-o lume așa ca a noastră."


Ei bine, atunci când vii cu iubire într-o situaţie, iubirea va lumina totul, iar mintea se va bucura astfel, și ea, de curăţenie, de ordine, de pace, de liniște; mai pe scurt de claritate. Să revenim, totuși, asupra problemelor date, după cum urmează:
a) fata din primul caz, precum multe alte fete care au ales acest drum, se va confrunta cu o anxietate gravă în viitorul cât se poate de apropiat, implicit cu boli ce se pot prezenta la nivel fizic. Exemplu: probleme cu inima, probleme respiratorii, probleme cu glanda tiroidală, etc.


b) persoana din cel de-al doilea caz, pe de altă parte, se poate lovi de chestiuni deloc plăcute la birou, într-un alt cadru profesional, la un nou interviu ș.a.m.d., deoarece ea nu stăpânește cunoștinţele necesare în expertiza sa; ca să nu mai menţionăm faptul că se poate confrunta inclusiv cu legea.
c) doamna din ultimul exemplu, ajunsă acum la maturitatea dumneaei, poate prezenta o tristeţe ascunsă, un regret, un complex de inferioritate faţă de alte femei sau faţă chiar de soţ, mai ales dacă acesta are și studiile universitare încheiate și profesează în domeniu.


Însă, concluzia o oferă copiii.
a) odată cu venirea copiilor pe lume, doamna din primul modul va risca să îi lase pe aceștia să aleagă ce își doresc ei, adică dacă vor merge sau nu la facultate; orice numai să nu ajungă a repeta aceleași păcate.


b) doamna din scena doi, ar putea avea expectanţe mult prea ridicate raportate la capacitatea intelectuală a copiilor săi, de la un anumit moment prezent al existenței lor, sau chiar și-ar putea minţi copiii în privinţa rezultatelor dumneai deosebite, obţinute la învăţătură, doar-doar să îi motiveze a studia așa cum se cuvine.


c) iar doamna din ultima ipostază va risca să facă împrumuturi bancare peste împrumuturi doar ca ai ei copii să urmeze o facultate cât se poate de prestigioasă, încercând a trăi astfel, prin intermediul acestora, viaţa pe care și-ar fi dorit-o; dar la care a renunţat mult prea devreme.


Cu toate acestea, atunci când venim cu iubire în toate cele câte putem, vedem că răbdarea, cumpătarea, e mai preţioasă; că moralitatea și munca susţinute cu iubire sunt cu adevărat unice, sublim de autentice, și că curajul poate schimba parcursul profesional, dar nu numai, al unei întregi familii; generaţie după generaţie.
Iată de ce, lipsa iubirii este sursa răului, pe când contopirea cu aceasta e balsam și hrană pentru minte și suflet. Și când te gândești că exemplificările de mai sus sunt doar o mică parte din acele posibilităţi de viitor mult prea încurcate, prea problematice.


Articolul se poate găsi și pe contul personal de Facebook, mai exact: aici